Etapele unui compromis financiar impotriva Covid-19

Una dintre tehnicile de iesire dintr-o neintelegere politica este disecarea chestiunii in speta in parti si timpi care pot aduce o solutie. La nivel european era evident ca se va construi un compromis pe masuri economice de iesire din criza si de refacere. Chestiunea era daca se va mutualiza datoria tarilor aflate in necaz, precum Italia, Spania sau Franta. Incheind un deal ambitios pe masurile care olandezii le pot explica acasa fara sa isi piarda electoratul liberal, au amanat intrebarea obligatiunilor pentru o data viitoare, numindu-le „instrumente inovatoare”, fara sa fie precisi in a le spune pe nume. Data viitoare poate sa existe ori ba. Depinde de ce ne asteapta in urmatoarele saptamani si cum se va resimti criza in toate tarile. Ideea de incredintare a daroriei unei tari tuturor statelor membre pe conceptul de solidaritate existent si in tratat, a fost zanzania celor care argumenteaza ca nu pot plati proasta gestionare bugetara si fiscala a unei tari. In realitate, nu ar fi fost asa. Orice mutualizare a datoriei s-ar fi facut corespondent la criza de acum nu la problemele istorice. Insa, veteranul premier olandez, Rutte, si-a bazat toata ideologia politica pe o alianta nordica de taiere a bugetului UE dupa Brexit, blocand inclusiv reforme pe zona euro. Deci n-are nicio motivatie politica sa-si schimbe platforma.

Aseara ministrii de finante ai UE au cazut de acord pe un pachet financiar de urgenta in lupta impotriva Covid-19, pe bucata pe care se simtea deja o relaxare din partea olandezilor. Este cea de inlaturare a conditiilor de accesare a Mecanismului de Stabilitate. Practic vorbim de o linie de creditare de 2% din PIB pentru costuri „directe si indirecte” produse de criza de sanatate, fara conditii. Daca aveai Troika conditionalitatilor ( Fondul Monetar International, Banca Centrală si CE) iti ridicai euroscepticii in cap. De fiecare data cand Troika a intervenit, a creat austeritate.

Bun, al doilea element al intelegerii, care, nici acesta nu e vreo noutate, se refera la ceea ce Comisarul S&D N. Schmit a anuntat deja, fondul de garantare pentru somaj european, SURE. Tot o masura temporara pe perioada crizei. Practic imprumuturi atractive pentru statele membre, de 100 de miliarde de euro. Olandezii, nemtii si austriecii au fost foarte vocali ca nu vor o schema de somaj european pentru totdeauna.

Al treilea element, 25 de miliarde prin Banca Europeana de Investitii, un Fond de Garantare care ar atrage vreo 200 de miliarde pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Al patrulea element, siacesta este cheia. Un Fond de Recuperare deja pus la cale de italieni si francezi. Dar e lasat la mana liderilor sa gaseasca resurse, modalitati de functionare si detalii. Unii il vor chema mutualizare de datorie, altii vor spune ca e doar un fond benefic tuturor, samd.

Restul, un MFF-cadrul financiar plurianual care sa reflecte situatia de criza si un plan de actiune de dupa criza, care inca trebuie discutat. Si alte masuri care erau deja anuntate.

Mutualizarea unei datorii comune prin obligatiuni e trimisa astfel de catre ministrii de finante in mainile liderilor care se vor „intalni” saptamana viitoare. Chestiunea e ambalata in cuvinte care pot fi interpretate dupa urechea alegatorilor de tot felul.

Compromis in doua parti pentru o Europa unita.

https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/04/09/report-on-the-comprehensive-economic-policy-response-to-the-covid-19-pandemic/

In New York nu se fumeaza

In New York nu se fumeaza. Adica se fumeaza dar nu oriunde vrei tu. Nici macar afara. Faptul ca nu putem in restaurante, ne-am prins cu totii, dar peste ocean nu te lasa nici in parc. Si nici pe terase. Deci nu exista ca stai la cafea si fumighezi privind la soare. Prin urmare, poti fuma…din mers. Bye, bye…Bine, plus ca mi-au cerut buletinul sa fie sigur, ceea ce nu pot sa nu admit ca m-a gadilat nitel:)

Eu nu mai am acest obicei de multi ani, dar uneori mai pipez una ca sa ma dau mare. Imi placea sa vad parcurile curate si lumea “clean” asa, dar parca viciul din mine se mai enerva din cand in cand ca nu era in Europa tuturor posibilitatilor libere.

Cred ca undeva intre respectul atat fata de cei care au ales sa nu fumeze cat si fata de cei care fumeaza se poate gasi o cale de mijloc de impartire a spatiului public comun. Una in care sa ne bucuram de aer curat si de cafea cu fum in locurile destinate.

O femeie normala si spaimele din capul ei

Am crescut la tara, codul genetic inregistrat la Suciu de Jos, desi, m-au scolit la Baia-Mare in primii ani, adica la oras. Educatia cuminte, religioasa, dar si libertatea rasfatului unei copilarii exuberante, la sat, a trasat linii clare pentru alegerile viitorului. Mostenirea celulara a incadrat taranii, valorile traditionale si nevoile depasirii conditiei de dupa dezastrul comunist a lasat si ea urme pentru deciziile care au urmat.

M-am trezit la 20 de ani cu strigatul catorva generatii de femei demult plecate, in vena. Care femei cheama la feminism. Cand domol, cand extrovertit. Si care ar purta si poale din Tara Lapusului si ciudateniile Dior.

In toata goana dupa regasire si implinire, nu am avut indoiala niciodata. Inca ma vad facand fan pe vaile Tarnitei, crezand ca o cruce de-a Lui Dumnezeu mi-a marcat pielea. Daca mi s-a parut ori a fost aievea, nu stiu daca mai are importanta. Dar pentru ca am crezut ceea ce-am vazut cu ochii de copila, si pentru ca am simtit aripile povestind cu bunicu ‘ Sofron lucruri marete, mi s-a parut cel putin firesc sa caut raspunsuri pe drumuri ce nu vor contura o viata linistita, langa cratita si maieul transpirat.

Indoieli nu. Chiar daca uneori, adeseori, lumea nu intelege despre ce naiba vorbesc. Ori capat diagnosticul sindromului „Maica Theresa”, ori  ma lovesc de cliseul „e mai usor sa salvezi lumea decat sa te salvezi pe tine.” Atunci am un fir de regret. Pentru o clipa imi doresc sa fiu altfel. Fara zbucium, impacata cu venitul consistent si-un sot care, inca, ma iubeste.-:)

Parintii mei sunt fericiti daca eu sunt fericita. Iar eu sunt fericita cat timp pot sa zbor, sa invat, sa ajut oamenii si sa traiesc o viata care face o diferenta si lasa un mesaj. Pentru cliseul unei lumi mai bune, mai drepte.

Cand am spaima greutatii pe care am ales sa o duc, ma gandesc la punctul in care eram inainte sa ma infricosez. Pentru ca o spaima o inlocuieste pe alta, un demon il scoti cu alt demon, evoluand inspre o femeie noua, de fiecare data.

Aat pentru astazi.

Haideti sa inscriem ptita de malai ca produs traditional

In atentia GALurilor si a autoritatilor locale si judetene,
potrivit specialiştilor în agricultură, procesul de înregistrare a produselor tradiţionale este absolut necesar pentru încurajarea diversificării producţiei alimentare şi pentru protejarea denumirilor acestor produse de utilizări greşite sau falsuri. În plus, consumatorii vor primi informaţii privind caracterul specific al produselor pe care le consumă. Mai mult, produsele tradiţionale devin şi instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând într-o mare măsură vie conştiinţa şi identitatea naţională, pe de o parte, şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.
Un alt avantaj al înregistrării produselor tradiţionale este posibilitatea obţinerii de fonduri pentru sprijinirea procesării acestora pentru o mai bună reprezentare pe piaţă, întrucât, în prezent, unele produse tradiţionale care se realizează în cantităţi mici au posibilităţi limitate de comercializare.
Pentru a intra în posesia fondurilor au fost stabilite două condiţii principale pe care producătorii trebuie să le îndeplinească. Astfel, în obţinerea produselor tradiţionale va fi folosită materie primă procesată conformă cu condiţiile de calitate prevăzute în legislaţia UE, iar produsul finit trebuie să aibă atestare ca produs tradiţional. În fiecare an, Ministerul Agriculturii reînnoieşte lista produselor tradiţionale.

Produsul tradiţional, înscris la OSIM şi în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii. Atestarea produselor tradiţionale nu reprezintă altceva decât recunoaşterea tradiţionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în conformitate cu prevederile normelor în vigoare.
Potrivit prevederilor Normei privind atestarea produselor tradiţionale, pentru a figura în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, „înregistrarea produsului nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiţionalitate se datorează provenienţei sau originii sale geografice sau a aplicării unei inovaţii tehnologice“. Tradiţional în sine, specifice unei singure zone geografice, fără a se regăsi pe alte meleaguri şi urmând un proces unic poate fi una dintre definiţiile a ceea ce înseamnă produs tradiţional. Cei interesaţi în a înregistra un asemenea produs la MAPDR, trebuie să urmeze procedura detaliată a unui caiet de sarcini ce poate fi consultat pe site-ul Ministerului Agriculturii.

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/sisteme-de-calitate-europene-si-indicatii-geografice/produse-agricole-si-alimentare/caiete-de-sarcini-2016.html

La nivel national avem urmatoarele reglementari:
Hotararea Guvernului 828/2007 care stabileşte:

● Autoritatea responsabilă cu verificarea documentatiei

pentru dobândirea protectiei unei denumiri (IGP sau DOP)

– MADR;

● Autoritatea responsabilă cu verificarea pe piaţă a

etichetării şi utilizării logo-ului – ANPC

● Controlul şi inspecţia documentaţiei şi a proceselor de fabricaţie în vederea dobândirii protecţiei

unei denumiri (IGP sau DOP) – Organisme private de inspecţie şi certificare (acreditate conform standardului european EN 45011/17065).
Ordinul MADR 906/2007 care stabileste:

● Procedura de înregistrare şi verificare a documentaţiei şi a proceselor de realizare a produselor

pentru dobândirea protecţiei unei denumiri (IGP sau DOP);

● Procedura de declarare a opoziţiei la nivel naţional;

● Procedura de transmitere a documentaţiei la nivelul Comisiei Europene;

● Regulile specifice privind modelul şi utilizarea logo-ului naţional.

SEMNIFICAŢII

DOP – „DENUMIREA DE ORIGINE PROTEJATĂ”: poate fi numele unei regiuni, al unui loc specific sau al unei ţări utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar.
Produsul trebuie să fie:

● originar din această regiune, loc specific sau ţară;
● calitatea sau caracteristicile sunt datorate mediului geografic cu factorii sai naturali si umani; ● materiile prime folosite trebuie să provina numai din aria geografică definită;
● producerea, procesarea şi prepararea trebuie să aibă loc numai în aria geografică definită.

IGP – “INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ”: poate fi numele unei regiuni, unui loc specific sau al unei ţări, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar.
Produsul trebuie să fie:

● originar din această regiune, loc specific sau ţară;

● să posede o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici atribuite originii geografice;

● materiile prime folosite pot să provină şi din afara ariei geografice definite;

● anumite operaţii ale procesului de producţie cum ar fi ambalarea, congelarea, depozitarea, etc. pot

avea loc in afara ariei geografice definite.

PUNCTE COMUNE intre DOP şi IGP

● Se aplica aceloraşi tipuri de produse;

● DOP şi IGP sunt denumiri geografice;

● Originea denumirii este în legatură cu arealul geografic, respectiv cu regiunea, locul specific sau

ţara;

● Aceleaşi proceduri;

● Aceeaşi protectie.

PUNCTE DIFERITE dintre DPO şi IGP

● Legatura cu arealul geografic:

● În cazul DOP-calitatea sau caracteristicile produsului sunt datorate mediului geografic cu factorii

săi naturali şi umani;

● În cazul IGP- produsul trebuie să posede o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici

atribuite originii geografice.

Provenienţa materiei prime:

În cazul DOP – materiile prime folosite trebuie să provină numai din aria geografică definită; În cazul IGP- materiile prime folosite pot să provină şi din afara ariei geografice definite.

Obţinerea produsului:

În cazul DOP – producerea, procesarea şi prepararea trebuie să aibă loc numai în aria geografică definită;
În cazul IGP – anumite operaţii ale procesului de producţie cum ar fi ambalarea, congelarea, depozitarea, etc pot avea loc în afara ariei geografice definite.

Scopul protecţiei

Protecţia Împotriva:
● Oricărei utilizări comerciale a unei denumiri înregistrate care ar permite

exploatarea reputaţiei acesteia;
● Utilizării abuzive, imitării sau evocării originii;
● Oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile produsului;

● Oricărei altei practici susceptibilă să inducă consumatorul în eroare cu privire la originea veritabilă

a produsului.

OBŢINEREA CERTIFICĂRII

Conform Regulamentului nr. 1151/2012 numai un grup poate fi abilitat să depună o cerere de înregistrare. În sensul Regulamentului nr. 1151/2012, prin „grup” se înţelege orice asociere, indiferent de forma sa juridică, formată în principal din producători sau prelucrători ai aceluiaşi produs. La acest grup pot participa şi alte părţi interesate. Un grup poate depune cerere de înregistrare numai pentru produsele agricole sau alimentare pe care le produce sau le obţine. Grupul trebuie să aprobe Caietul de sarcini al produsului.

Marca ,,Specialităţi Tradiţionale Garantate”

Conform Regulamentului nr. 1151/2012:

„tradiţional” înseamnă utilizare dovedită pe piaţa naţională pentru o perioadă de timp care permite transmiterea între generaţii; această perioadă este de cel puţin 30 de ani;
„caracter specific” al unui anumit produs înseamnă proprietăţile de producţie caracteristice care disting în mod clar un produs de alte produse similare din aceeaşi categorie;

Conform aceluiaşi regulament:

(1) O denumire este eligibilă pentru a fi înregistrată ca specialitate tradiţională garantată atunci când descrie un produs specific sau un aliment care:
(a) rezultă în urma unui proces de producţie, de prelucrare sau a unei compoziţii care corespunde practicii tradiţionale pentru produsul sau alimentul respectiv sau

(b) este produs din materiile prime sau ingredientele utilizate în mod tradiţional.
(2) Pentru a fi înregistrată, denumirea de specialitate tradiţională garantată trebuie:
(a) să fi fost utilizată în mod tradiţional pentru a desemna produsul specific sau
(b) să indice caracterul tradiţional sau caracterul specific al produsului.
(3) Dacă se demonstrează, în cadrul procedurii de opoziţie, că denumirea este, de asemenea, utilizată într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă pentru a distinge produse comparabile sau produse care au o denumire identică sau similară, decizia privind înregistrarea poate prevedea ca denumirea specialităţii tradiţionale garantate să fie însoţită de menţiunea „fabricat potrivit tradiţiilor”, urmată imediat de numele ţării sau regiunii respective.
(4) O denumire nu poate fi înregistrată dacă se referă numai la afirmaţii cu caracter general utilizate pentru un set de produse sau la afirmaţiile prevăzute de o legislaţie specifică a Uniunii.

Intre saracie, emigrare si gunoiul de pe strada

(…)

Într-un municipiu românesc cu anume pretenții la obârșii culturale autentice, cu localnici molcomi și încă de treabă, gospodărește un primar tânăr și cu oaresce viziune. A renovat și restaurat el centrul vechi de ți se moaie sufletul în fața istoriei, a ticăzit toată vara străzile, a tăiat iarba și-a plantat flori. Atmosfera era vie. Au prins câțiva de și-au amenajat și grădinile din fața blocului, parcă începuse să le placă noua viață. Din când în când mai vezi câte pe unul că încă sclintește semințe între dinți scuipând pe lucrul vecinului. Încă mai afli mult gunoi deșertat în spatele blocurilor unde deținuții n-au intrat să curețe și unde pruncii își trăiesc anii de copilărie. Cam așa și cu capitala Europei.

Nepăsătorii sunt de cele mai multe ori oameni cu venituri mici, emigranții din țările terțe sărace și dintr-ale noastre, de prin sud-estul Europei. Evită cheltuiala trierii gunoiului și-l abandonează ori amestecat ori în pungi de Lidl. Corpuri de mobilier nedorite și desființate de vreme ori de animale decorează ilegal străzile cartierelor mărginașe.

Fără să folosesc argumentul drept scuză, dar există referințe importante în literatura de specialitate la studii care au arătat legătura cauzală dintre sărăcie și degradarea mediului înconjurător (Mennonite, 1990). Alte studii sugerează însă că problema sărăciei și a mediului depinde de profilul comunității locale sau al unui grup (Murad, 2010) . (…) Extras din cartea „Ultimii Emigranti, Primii Europeni”, in curs de editare, 2017

Bunica Ileana, a tuturor copiilor

Mama lui Ileana a suit la ceruri in vremea in care bunica era numa in bruj de branza, asa ca nu o tinea minte numa din tabloul agatat in casuta de catre drum.

De-a lungul anilor si-a celor patru anotimpuri, bunica Ileana a crescut cu lacrimi de dragoste in ochii inverziti dupa Dumbrava dinaintea casei de lut. Treceau pe drum si-n sus, si-n jos, copii ramasi fara de mame, tinandu-se de mana strans unul de altul, cu obrajii imbujorati si privirea atat de limpede deja.

Ii striga bunica dinaintea casii sa vie sa le dea ceva. O nepoata sta neclintita in nametii inlaturati de Dionisie cu-o lopata de lemn. Ceva, acel ceva care ramane nedefinit si-n anii ce-au urmat. In ochii verzi si coborati de varsta, lucea blandetea din colindul de Craciun si bratele ei tremurau sub haine.

Mere, placinta, banuti, hainute, Ileana a perindat de prin casa ce-a avut. Din mijlocul troienelor de omat, nepoata-i vede cu ochii de-amu, dragostea si intelegerea acelui „ceva” lipsa din sufletul copiilor cu mama intre ingeri. Si-odata patrunsa de misterul iubirii fata de ceilalti, nepoata a capatat pe veci, sa stie ca bunica Ileana e a tuturor copiilor, cu sau fara mama, deopotriva.

Romanii nu vor sa fie exploatati

 

Acesta este un bun inceput.

Aseara, la intalnirea cu sindicatele belgiene si romanii  interesati sa afle raspunsuri la intrebarile legate de taxe, pensii, alocatii si sistemul de titres-service, am descoperit un sentiment tare placut, de solidaritate si dragoste fata de semenii nostri. Ma obsedeaza tipul acesta de comportament, gasesc ca este cheia viitorului durabil a societatii si mostenirea copiilor.

Actiunea a fost organizata de Asociatia Socio-Culturala a Romanilor din Belgia, din care fac parte. Pentru ca organizatia este putin cunoscuta, mi-am pus amprenta in vederea cresterii vizibilitatii acesteia. Pentru ca merita. Sunt o mana de oameni frumosi acolo, precum Anda Ghiran si Radu Igor Balan prezenti aseara, care lupta pentru drepturile sociale si culturale ale romanilor de aici.

Cea mai mare prezenta a fost a Asociatiei Femeilor din Belgia, prin deschiderea Luminitei Petrisor. Felicit toate doamnele si promit sa fiu aproape de ele cu toata dedicarea mea.

Una dintre cele mai remarcabile prezente, care cuprinde mai ales motivarea si dezvoltarea personala a noastra, a tuturor, a fost cea a lui Selena Ardelean.

Gazda sindicala, ACV/CSC, a avut prezentari si-a preluat intrebari din sala, discutia fiind una dinamica.

Bart Vannetelbosch, Secretarul National ACV, alaturi de colegi, a punctat, printre altele, faptul ca:

-nimeni nu trebuie sa semneze acte pe care nu le intelege,

-societatea de curatenie trebuie sa afle clientii, nu angajatul. Daca clientul este pierdut sau nu deschide usa, lucratorul trebuie remunerat. Noi stim ca in realitate lucrurile stau invers, intrebarea este daca reactionam in fata nedreptatilor sau vom decide sa acceptam situatia, din motive lesne de inteles.

-anii de munca din diverse tari sunt cumulati la varsta pensionarii, cererea poate fi introdusa in orice tara, la fondul de pensii .

Va atasez prin fotografiere brosurile primite si va sfatuiesc sa via adresati sindicatelor pentru intrebari specifice. Stiu ca nu suntem obisnuiti cu sindicatele, dar, aici, in Belgia, acestea au o mare putere in dialogul social cu patronatele si guvernul.

Stiu ca cea mai spinoasa problema este cea a independentilor, revin pe subiect cu o scurta analiza, pe intelesul tuturor.

Vineri 24, ziua mintii nebune

Din acel moment al negocierii in Consiliu si pana azi, 24 iunie 2016, au trecut cateva luni. Dimineata la ora 5 primesc un mesaj de la colega mea, Sarah, cu care in seara zilei de 23 impartasisem poll-urile referendumului de iesire a UK din UE, care aratau 52% pentru ramanere si 48% sa iasa. Mesajul ei era sub stare de soc. A fost invers. De azi lucrurile se schimba, atat pentru Uniune cat si pentru Marea Britanie.

Cameron va intra in istorie, cu siguranta, ca fiind liderul care a determinat inceputu sfarsitului. Nu stiu daca a vrut, daca a stiut si a realizat cu ce se joaca. Foarte probabil ca alti stratagemi geopolitici s-au jucat cu el.

Tema imigratiei a jucat un rol esential de campanie sustinuta cu aprindere de catre Nigel Farage, liderul extremist britanic. Polemica aceasta impotriva emigrantilor atat din tarile terte cat si din statele membre din estul si sud estul Europei o regasiti din ce in ce mai des in Franta, Italia, Spania, Ungaria si sporadic, dar sigur, chiar si in tara noastra.

In realitate, Uniunea Europeana a demarat proiectul de integrare fara sa isi apropie destul cetatenii. Cine este aceasta Uniune? Pentru ca nu sunt doar mana de oameni din aparatul birocratic din capitala, sunt statele membre ele insele si liderii din fruntea lor. Cine isi ascunde si-si scuza propria nereusita politica la nivel national in spatele Bruxell-ului nu numai ca face o greseala elementara de procedura, dar lucreaza impotriva acestui proiect si sapa groapa Europei.

Oricat de pueril v-ar parea acum, va intreb, cum putem astepta intelegerea populatiei atunci cand trebuie sa ia masuri drastice de austeritate, schimbare de comportament si eforturi pentru a combate schimbarea climatica ori integrarea refugiatilor, daca nicio generatie de 50 de ani incoace nu a avut o singura lectie la scoala ori in comunitate despre acest proiect. Este naiv sa crezi ca poti porni la drum incercand sa adunci laolalta popoarele diversificate cultural, economic si social, daca nu le arati cum vrei sa faci asta. Nu este suficient sa vorbesti despre evitarea razboiului. Oamenii uita, iar altii nu au trait defel ororile bataliei si nici regimul vizelor.

In urmatorii doi ani, UK trebuie sa iasa. Va urma o perioada de instabilitate economica si chiar sociala. Irlanda de Nord si Scotia posibil sa se desprinda si sa ceara o intrare in UE. Felul in care vor raspunde lucratorilor romani depinde de calculele si interesele pe care le vor aplica. Banuiala mea este ca va reintra sistemul vizelor, ca vor trimite acasa pe cei aflati in somaj, ca vor alege sectorial pe cei care vor sa intre, iar aceia care sunt deja cu acte in regula vor fi pastrati in sistemul de asigurari si beneficii sociale ori egal cu al britanicilor ori mai putin egal.

Acuma, sigur ca populistii si extremisti de au manipulat si au castigat astazi nu au un plan de salvare colectiva si nici de crestere economica. Au planuri pentru propriile lor cariere egoiste, iar cine crede ca masurile anti-saracie si de reforma sociala sunt teme care nu necesita o atentie sporita in Europa Unita, se inseala amarnic. Cu procentajele unei populatii a carui nivel de trai scade, in fata cresterii valului de radicalizare si crize grave cum este cea a refugiatilor, as spune ca reintoarcerea la radacini ar fi chiar oportuna. Pentru ca reusitele procesului de integrare europeana si rezultatele de crestere economica tocmai datorita lucratorilor din alte state au palit in fata furiei, a dezbinarii si manipularii clasice. Stiu, pentru cei din Romania poate parea prea putin important, avem atatea alte probleme serioase. Nu, nu este putin. Este un semnal de alarma generalizat. Stiu ca unele voci si-au dorit iesirea acestei tari pentru ca era ca un spin in coasta. Poate le da de gandit macar modul in care s-a petrecut acest lucru si pericolul in care ne aflam la nivel comunitar. Un soi de pericol de influenta geopolitica care poate schimba total soarta si discutiile in orice tarisoara europeana ori nu.

Cred ca o scurta si imediata analiza a celor care au votat ne imi intareste convingerea. Nordul Angliei indica deja colapsul, iar Estul a sustinut caderea. Votantii clasei de mijloc sunt cei care au votat cel mai mult in favoarea iesirii din UE din aceste regiuni. In Manchester si Birminghan ave populatii mari de imigranti, iar acolo s-au inregistrat procentaje mari de iesire.

Londra a fost in favoarea ramanerii, fiind un pol puternic european, iar Scotia si Irlanda de Nord deasemenea sa ramana.

Verjel Suciu de Jos

 

Oameni au nevoie de trairirile autentice, artistice, din care sa se hraneasca si sa mearga mai departe puternici si frumosi.

E nevoie de niscaiva nebunie. Si multa dragoste pentru adevar.

La Suciu de Jos, traiesc samanii Maramuresului, pastratori de bunatate sufleteasca, omenie si Dumnezeu. Pentru ei si copii lor, oi cauta sa rostuiesc prin lume.

Multumesc, Doru Vatavului pentru minunatele fotografii.

Ultimii Emigranti, primii europeni

img_4485.jpgimg_1020.jpgimg_4483.jpgimg_5258-1.jpgimg_5352.jpgimg_5457.jpg

„Am luat calea Europei in cautarea raspunsului la ceea ce mi-au dat ei, acasa. Povara tarii mele, sarace si netrebnice, lumina diminetii, aceeasi tara proaspata si verde, sunt cazna si bucuria drumului. Am catat trairile altora din nevoia de cunoastere a noastra, a tuturor, pentru o lume mai buna. Am vrut sa le dau glas celor neauziti indeajuns pentru ca pruncii, odraslele, iezii si puii lor sa paseasca frumos in viata.

 

Emigrarea nu este o crima. Si totusi uneori urmele asa arata. La fel, alteori este incununarea vietii cu implinire si succes. Cartea aceasta, construita prin asamblare precum un mozaic, reconstituie evenimentele migratiei romanesti de la eliminarea vizelor si clandestinitate la fluxul vizibil, deschis, racordate la realitatile de familie, educatie si administratie de-acasa.

Mesajele nu au fost gandite uniform. Imi permit doar cateva intrebari : revenirea emigrantilor si reconstructia tarii este mit sau realitate? In prinsoarea lor dintre doua lumi, cea a imaginii de tara lasata in urma, dintr-o atmosfera rurala arhaica aproape de Dumnezeu, ori dintr-un oras defavorizat, modest, dintr-o familie bogata ori saraca, ori dintr-un oras instarit, si cadrul economic cu peisajul strain, atragator, romanii se mai gandesc sa vie acasa.

Dar Romania valorilor autentice invatate din batrani va rezista? Aceea Romanie a laptelui rar de bivol, a furcii din paiele de fan, a bunicilor trimisi de Domnul sa vegheze asupra noii omeniri? Avea-o-a vreo importanta acestea in procesul de globalizare si integrare europeana?

 

Prin prisma acestor intrebari si in baza unor principii invatate-n templul batranilor samani din Tara Lapusului, textul adauga pareri si impresii sociologice cu privire la migratie

 

Ma rog ca taramul mantuirii mele sa ramana vesnic pur, ca oamenii de la Suciu de Jos sa taie peste veacuri icoana Maicii Domnului de Sf. Marie in drum spre Rohia, sa-si creasca copiii dupa sufletul lor bun. Sa dezvolte Maramuresul puternic si competitiv inlauntrul Europei pe fundatia mostenirii unice.

Convingerile uneori politizate despre cum trebuie sa crestem nu sunt altceva decat speranta ca plecarea celor cateva milioane este o lucrare mult mai importanta si cu consecinte strategice pentru Romania.”

cover uepe oficial