Laptele de bivoliță

Laptele de bivolita este cel mai hranitor lapte, extrem de gustos si de…putin. Ultimii bivoli traiesc in Tara Lapusului si in Tara Fagarasului. Numarul lor este in scadere, iar taranii care inca mai au aceste sensibile animale, nu au o nicio strategie de marketing, traind de cele mai multe ori, la limita precaritatii. Campania noastra isi propune sa ii ajute. In Maramures, familii intregi se gospodaresc numai din cresterea acestora, promovarea corecta si frumoasa a laptelui de bivol le-ar inlesni existenta si-ar deschide noi posibilitati in agricultura. ‪#‎promovatilapteledebivol‬ ‪#‎ultimiibivoli‬ ‪#‎campanie‬ ‪#‎zestreamaramuresului‬ ‪#‎casaeuropeanamaramuresului

Cu ce ne alegem din evenimentele din Maramures?

Pana nu de mult, nu se organizau atatea evenimente in satele maramuresene, si cele care aveau loc, se petreceau cu precadere in Maramuresul Voievodal si cu modestie in Tara Lapusului, a Codrului si Chioarului. Acum, ai un calendar intreg, lumea isi scoate la lumina din ladoi straiele populare si retraieste strasnicia jocului ancestral, bucuria anilor de inceput. Imi place sa cred ca am si eu o umila contributie dupa fenomenul verjelului de acum doi ani, care a strans peste 500 de oameni, unde puteam face lejer nunta ori alegeri. Stiu, dar nu ma pot abtine-:))

Astfel ne vindecam, ne mangaiem sufletele, ne curatam. Suntem noi, frumosi, naturali! Creiam amintiri si copiilor nostri, le consolidam identitatea in lume, este atat de important sa nu se piarda pe unde vor umbla! Ba mai mult, e atat de eficient sa imbogateasca si pe altii cu bucata magica de Romanie!

Insa, tot nu-i suficient. Oamenii au nevoie de venituri in zona. Calendarul evenimentelor trebuie insotit de o strategie de crestere si dezvoltare regionala durabila, de o publicitate bine gandita, incepand cu incurajarea infiintarii asociatiilor de tip cultural cat si a micilor producatori si sfarsind cu cresterea economica a zonei. Cultura nu este doar o stare sufleteasca, fara sa ii subminez importanta, ea poate fi un avantaj competitiv.

Este bine ceea ce s-a facut pana acum. De azi e momentul sa trecem la o alta etapa. As vrea sa vad:

-schimburi de experienta cu regiuni europene asemanatoare

-asociatii de producatori si lista produselor pentru IGP si DOP

-magazine taranesti

-noi talente si promovarea mestesugurilor populare

-inovatie agro-amimentara,

etc.

Un model in acest sens este proiectul de Ecomuzeu Maramures, un muzeu viu, o abordare integrata pentru judet, la care lucrez alaturi de Angela Pobozsnyi si despre care puteti afla mai multe aici

www.ecomuseummaramures.ro

Nimic din toate acestea si cele care urmeaza sa le infaptuim, nu se pot fara deschiderea autoritatilor si oamenilor deopotriva. Pe toti ii felicit. Sunt pe drumul cel bun.

Vezi, asta trebuia sa spun la Radio Romania Actualitati. Multumesc, @Adrian Marchis.

Ghid despre UE, joburi, fonduri si alte oportunitati

Document-page-015Document-page-016

Mie imi plac ghidurile tare mult. Ma ajuta sa-mi fac o imagine mai clara, sa adun multitudinea de idei si posibilitati de finantare pentru o dezvoltare durabila, a voastra celor interesati si a proiectelor pe care vi le propuneti. Mai inainte, trebuie sa incercam sa intelegem macar care sunt mecanismele in baza carora UE functioneaza. Apoi, cateva linkuri utile si navigarea acestora poate va vor mai ajuta. In cele ce va urma, vom incerca sa adaugam acestui ghid si exemple de bune practice din alte tari in ceea ce priveste absorbtia fondurilor UE, inovatia si antreprenoriatul, iesirea din starea de saracie si precaritate. Pentru inceput, iata un sumar de vreo 20 de pagini din partea mea si a Angelei Pobozsnyi, presedinta Asociatiei Ecomuzeu Maramures si a Centrului de Inovare si Dezvoltare Durabila Nord-Vest.

Document-page-001Document-page-002Document-page-003Document-page-004Document-page-005Document-page-006Document-page-007Document-page-008Document-page-009Document-page-010Document-page-011Document-page-012Document-page-013Document-page-016Document-page-017Document-page-018Document-page-019Document-page-020

Ne trebuie protectie si recunoastere geografica pe produsele traditionale

Una dintre concluziile si deciziile intalnirii de la Cupseni din 13 noiembie, din cadrul campaniei „Io-s taran european”, este aceea ca avem nevoie de indicatori de denumire origine protejata si indicatorii geografici de protectie pentru „ptita die malai” si „grostior die bivolita” pentru Tara Lapusului, judetul Maramures.

Introducerea unei indicatii geografice sporeste veniturile fermierilor si contribuie la mentinerea populatiei in zonele defavorizate sau indepartate, promovand economia rurala. De asemenea, inregistrarea unei indicatii geografice determina cresterea valorii de piata a produselor operatorilor economici in cauza, garantand distingerea acestor produse in raport cu alte produse sau produse alimentare similare. In plus, gratie introducerii unei denumiri, consumatorii vor putea face alegeri mai bine informate, pe baza informatiilor clare referitoare la caracteristicile specifice ale produselor pe care le cumpara.

Incurajez si felicit deschiderea primariilor din Cupseni si Suciu de Sus, si a gospodariilor care fac priii pasi pentru obtinerea denumirii produselor.

DOP (Denumire de Origine Protejata)

Calitatea cea mai ridicata este oferita de certificarea DOP, care in engleza se traduce prin PDO (Protected Designation of Origin), adica produsul provine dintr-o regiune restransa cu o anumita traditie in prepararea acelei delicatese, iar mana de lucru si ingredientele sunt tot de provenienta locala, strict controlate.

IGP (Indicatie Geografica Protejata)

La nivelul imediat urmator DOP-ului se gaseste IGP, adica PGI (Protected Geographical Indication), o certificare mai permisiva, care garanteaza doar reteta traditionala de preparare, materia prima si mana de lucru putand proveni din afara regiunii de origine a acelui produs.

Etapele obtinerii protectiei denumirii produselor agricole/alimentare la nivelul U.E.

  1. Alcatuirea grupului de producatori/procesatori
  2. Elaborarea Caietului de sarcini – produsul pentru care se doreste protectia
  3. Contractarea organismului de certificare pentru obtinerea Certificatului de conformitate a produsului
  4. Depunerea documentatiei la Ministerul Agriculturii – perioada de opozitie nationala
  5. Depunerea aplicatiei la Comisia Europeana – perioada de opozitie la nivel European
  6. Obtinerea protectiei la nivel European.

 

 

Scrisoare deschisa petru dl ministru al agriculturii privind situatia bivolilor

bivol zestre

Catre:

 

Dl. Ministru Achim Irimescu,

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Bucuresti, B-dul Carol I

2-4, sector 3

codul postal 030163

oficiul postal 37

 

Stimate Domnule Ministru al Agriculurii,

Stimate Domnule Achim Irimescu,

 

Suntem o mana de oameni care constituim “Asociatia Zestrea Maramuresului”. Prin activitatea noastra, incercam sa promovam identitatea culturala a zonei pentru o integrare frumoasa si corecta in Europa Unita.

Va scriem azi pentru a va aduce in atentie un subiect tare sensibil pentru taranii crescatori de bivoli din Maramures si nu numai. Dupa cum probabil bine stiti, oamenii care mai au curajul să crească bivoli şi să promoveze produsele din laptele de bivolita sunt tot mai puţini.

Din datele pe care le-am gasit noi, reiese ca in 1989 România avea 228.000 de bivoli. Astăzi mai avem doar 13.000 de exemplare. Dezinteresul faţă de această specie rezistentă şi foarte rentabilă, de la care se poate valorifica absolut tot, a făcut ca ţara noastră să fie nevoită să exporte aproape în totalitate produsele din lapte de bivoliţă.

In Romania, bivolii se vând la preţuri derizorii atunci când proprietarii sunt în vârstă şi nu îi mai pot creşte. În străinătate însă preţurile pornesc de la 2.000 de euro pe cap de animal.

Laptele este luat de la tarani de catre firmele de procesare cu 1,5 leu-2 lei maximum, un preţ tare mic, in conditiile in care cei mai multi dintre acestia nu au alte venituri sau traiesc din pensii minime. Anul trecut, taranii au primit subventii de 800 de lei/bivol.

Am pornit aceasta campanie pentru ca ne pasa de viitorul identitatii noastre culturale, rurale, prin prisma modului in care se lucreaza inca pamantul si se cresc animalele la sate. Ne pasa deoarece tocmai prin acestea Romania poate obtine un avantaj competitiv. Bivolii si laptele de bivolita, sunt parte importanta a brand-ului de tara construit pe tema agriculturii durabile, de maxima importanta in contextul globalizarii si-a protejarii intereselor noastre. Credem ca:

  • Este nevoie de o promovare a calitatilor acestui produs si a derivatelor obtinute din acesta, pentru a creste cererea pe piata;
  • Este necesara incurajarea cresterii si inmultirii acestei specii, precum si de infiintarea mai multor fabrici de procesare;
  • Ne trebuie o strategie numai pentru aceasta rasa, altfel, vom inchide un alt capitol din istoria cultural-agricola a tarii.

Prin aceasta scrisoare, dorim sa tragem un semnal de alarma si sa considerati in viitoarele obiective pe care vi le propuneti si problematica ultimilor bivoli din Romania. Speram sa aflati niste raspunsuri la cele exprimate aici si sa ajutati comunitatile de tarani inca crescatori de aceasta specie, sa isi poata desfasura activitatea demn de-acum incolo.

Cu stima,

Asociatia Zestrea Maramuresului

 

Data:11/02/2016

 

Anexe:

-posterul de campanie “Ultimii bivoli din Tara Lapusului”