Fără categorie

Etapele unui compromis financiar impotriva Covid-19

Una dintre tehnicile de iesire dintr-o neintelegere politica este disecarea chestiunii in speta in parti si timpi care pot aduce o solutie. La nivel european era evident ca se va construi un compromis pe masuri economice de iesire din criza si de refacere. Chestiunea era daca se va mutualiza datoria tarilor aflate in necaz, precum Italia, Spania sau Franta. Incheind un deal ambitios pe masurile care olandezii le pot explica acasa fara sa isi piarda electoratul liberal, au amanat intrebarea obligatiunilor pentru o data viitoare, numindu-le „instrumente inovatoare”, fara sa fie precisi in a le spune pe nume. Data viitoare poate sa existe ori ba. Depinde de ce ne asteapta in urmatoarele saptamani si cum se va resimti criza in toate tarile. Ideea de incredintare a daroriei unei tari tuturor statelor membre pe conceptul de solidaritate existent si in tratat, a fost zanzania celor care argumenteaza ca nu pot plati proasta gestionare bugetara si fiscala a unei tari. In realitate, nu ar fi fost asa. Orice mutualizare a datoriei s-ar fi facut corespondent la criza de acum nu la problemele istorice. Insa, veteranul premier olandez, Rutte, si-a bazat toata ideologia politica pe o alianta nordica de taiere a bugetului UE dupa Brexit, blocand inclusiv reforme pe zona euro. Deci n-are nicio motivatie politica sa-si schimbe platforma.

Aseara ministrii de finante ai UE au cazut de acord pe un pachet financiar de urgenta in lupta impotriva Covid-19, pe bucata pe care se simtea deja o relaxare din partea olandezilor. Este cea de inlaturare a conditiilor de accesare a Mecanismului de Stabilitate. Practic vorbim de o linie de creditare de 2% din PIB pentru costuri „directe si indirecte” produse de criza de sanatate, fara conditii. Daca aveai Troika conditionalitatilor ( Fondul Monetar International, Banca Centrală si CE) iti ridicai euroscepticii in cap. De fiecare data cand Troika a intervenit, a creat austeritate.

Bun, al doilea element al intelegerii, care, nici acesta nu e vreo noutate, se refera la ceea ce Comisarul S&D N. Schmit a anuntat deja, fondul de garantare pentru somaj european, SURE. Tot o masura temporara pe perioada crizei. Practic imprumuturi atractive pentru statele membre, de 100 de miliarde de euro. Olandezii, nemtii si austriecii au fost foarte vocali ca nu vor o schema de somaj european pentru totdeauna.

Al treilea element, 25 de miliarde prin Banca Europeana de Investitii, un Fond de Garantare care ar atrage vreo 200 de miliarde pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Al patrulea element, siacesta este cheia. Un Fond de Recuperare deja pus la cale de italieni si francezi. Dar e lasat la mana liderilor sa gaseasca resurse, modalitati de functionare si detalii. Unii il vor chema mutualizare de datorie, altii vor spune ca e doar un fond benefic tuturor, samd.

Restul, un MFF-cadrul financiar plurianual care sa reflecte situatia de criza si un plan de actiune de dupa criza, care inca trebuie discutat. Si alte masuri care erau deja anuntate.

Mutualizarea unei datorii comune prin obligatiuni e trimisa astfel de catre ministrii de finante in mainile liderilor care se vor „intalni” saptamana viitoare. Chestiunea e ambalata in cuvinte care pot fi interpretate dupa urechea alegatorilor de tot felul.

Compromis in doua parti pentru o Europa unita.

https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/04/09/report-on-the-comprehensive-economic-policy-response-to-the-covid-19-pandemic/