Femeia de la tara

Femeia de la tara ii invatata cu munca grea, rostul pamantului si-a animalelor, crucea lui Dumnezeu si umorul cu talc, de usureaza trecerea peste vicisitudini si nevoile spatiului rural, necompetitiv in globalizare.

Trezita pe la un 35 de ani, mintenata 36, isi afla existenta legata ca prin ombilic de primii ani. Tot comportamentul, manifestarea si intrebarile vin din satul acela.

Sunt o taranca. Cochetez precum Ileana a lui Dionisie, rad liber precum Ileana a lui Sofron, traiesc cum imi canta vioara inimii, in paza lui Dumnezeu, ca nu m-a ocolit norocul, zice Alin, sotul meu.

Nu e deloc usor. M-au crescut prea naiva, prea increzatoare. Imi plac oamenii prea tare si oricat citesc despre cat este de important sa primim inapoi  iubire, nu ma potolesc. Ma incarca daruirea. Si ma intereseaza mai putin daca voi capata in retur. Cand obosesc, ma mai supar. Si regina dramei prinde forme. Intr-o forma sau alta, vine si recompensa. Always. Si la sfarsitul zilei, ajung sa-i multumesc lui Dumnezeu si pentru cele rele si pentru cele bune.

Stiu, is de la tara. Prea simpla.

Ziua alchimiei mele

Pe la pranz am abandonat, desi, stiva de documente chema si pe birou, dar si pe podea. Noua asistenta a privit cu o spranceana la ceruri dezordinea. Cealalta „sefa” era extrem de ordonata. Eu am ordinea mea. Si e greu de explicat. Cel putin, asa cred eu-:)

Am scos-o la cafea, zambind, si am iesit din birou bucuroasa si mandra de mine. In 13 ani de emigrare si tinerete fara batranete, energie si adrenalina, nu mi-am luat decat vreo doua pauze. Azi a fost a treia.

Si m-am dus la „Alchimie Spa&Hair” la Anda si Mirela Burcea. In Ixelles, chiar pe Rue de Trone, 222.

Max mi-a facut niste umbre colorate prin par si mi-a scos firele albe cu o culoare naturala. Neagra, precum codanele din Maramures. Deja, indrazneala si schimbarea m-au razbunat.

Cand m-au ingrijit cei de la Spa si masaj, am capitulat undeva inspre levitatie. Deodata, parca imi  place si mie filozofia, feminitatea si hodina. Parca e chiar placut sa-mi vad visele detasat. Am zambit tot timpul, si-am motait ca un motan deasupra sobei. Stiu, so not sexy. Ce sa faci, atat am putut si eu. Am 36 de ani si nu am simtit niciodata nevoia sa petrec 6 ore la salon. Pana azi. Exista un inceput pentru orice, stiu. De-abia astept sa vad unde va duce asta. In fond, sunt om si eu. Pana si eu-:)

Am iesit in Place Luxembourg, doar sa imi recuperez masina si sa imi savurez vinul alb din 2009, in linistea salciei de langa casa din Vilvoorde. Pentru ca merit. Cliseele de neinteles, mi se par acum budhisme pline de greutate si intelesuri revelatoare.

Da, mergeti la Alchimie si bucurati-va de voi insine, de ceaiul verde atat de aromat, de veselia si dragalesenia staffului, de parfum si calitatea serviciilor. Apoi meditati. Sa vedeti cum multe din desaga vi se par demult debarcate.

 

 

Cu ce ne alegem din evenimentele din Maramures?

Pana nu de mult, nu se organizau atatea evenimente in satele maramuresene, si cele care aveau loc, se petreceau cu precadere in Maramuresul Voievodal si cu modestie in Tara Lapusului, a Codrului si Chioarului. Acum, ai un calendar intreg, lumea isi scoate la lumina din ladoi straiele populare si retraieste strasnicia jocului ancestral, bucuria anilor de inceput. Imi place sa cred ca am si eu o umila contributie dupa fenomenul verjelului de acum doi ani, care a strans peste 500 de oameni, unde puteam face lejer nunta ori alegeri. Stiu, dar nu ma pot abtine-:))

Astfel ne vindecam, ne mangaiem sufletele, ne curatam. Suntem noi, frumosi, naturali! Creiam amintiri si copiilor nostri, le consolidam identitatea in lume, este atat de important sa nu se piarda pe unde vor umbla! Ba mai mult, e atat de eficient sa imbogateasca si pe altii cu bucata magica de Romanie!

Insa, tot nu-i suficient. Oamenii au nevoie de venituri in zona. Calendarul evenimentelor trebuie insotit de o strategie de crestere si dezvoltare regionala durabila, de o publicitate bine gandita, incepand cu incurajarea infiintarii asociatiilor de tip cultural cat si a micilor producatori si sfarsind cu cresterea economica a zonei. Cultura nu este doar o stare sufleteasca, fara sa ii subminez importanta, ea poate fi un avantaj competitiv.

Este bine ceea ce s-a facut pana acum. De azi e momentul sa trecem la o alta etapa. As vrea sa vad:

-schimburi de experienta cu regiuni europene asemanatoare

-asociatii de producatori si lista produselor pentru IGP si DOP

-magazine taranesti

-noi talente si promovarea mestesugurilor populare

-inovatie agro-amimentara,

etc.

Un model in acest sens este proiectul de Ecomuzeu Maramures, un muzeu viu, o abordare integrata pentru judet, la care lucrez alaturi de Angela Pobozsnyi si despre care puteti afla mai multe aici

www.ecomuseummaramures.ro

Nimic din toate acestea si cele care urmeaza sa le infaptuim, nu se pot fara deschiderea autoritatilor si oamenilor deopotriva. Pe toti ii felicit. Sunt pe drumul cel bun.

Vezi, asta trebuia sa spun la Radio Romania Actualitati. Multumesc, @Adrian Marchis.

Insuportabila politica in alegeri

Citesc din masina un articol interesant despre implicatiile alegerilor din Franta, unde Macron si Fillon par „insuficienti” in relansarea tarii, deschizand si mai tare drumul lui Le Pen, aceasta din urma fiind clar un dezastru.

Blocajul economic si social francez l-am simtit in urma cu vreo sapte ani, pe cand munceam in sindicatul european sectorial al agriculturii, alimentatiei si turismului. De fapt, activitatea de-acolo mi-a redat amanunte necesare tabloului de ansamblu din multe tari europene.

La acea vreme, sindicatele franceze se luptau cu precaritatea locurilor de munca si a conditiilor de plata si asigurari sociale. Si le iesea. Altii, ii considerau destul de rigizi si extrem de norocosi ca au o asemenea influenta si greutate in sistemul decizional al tarii. Insa, daca ne uitam bine, si belgienii sunt la fel de puternici. Sau nemtii, si nordicii, in general. Diferenta este ca unii dintre grei, cum sunt danezii si olandezii au slabit lesa, dand drumul la aplicarea unor concepte incadrate sub flexicuritate: flexibilitate a muncii si securitate a muncii. In conditiile in care, dinamica de pe piata a impus o abordare adaptata la schimbare si cerere. Iar sindicatele vegheaza la stabilitate si echilibru, coaguland in jurul candidatului.

Oamenii vor sa auda mai putin despre solutii politice si mai mult despre solutii practice, cu iesiri din blocajele create de-a randul anilor. Solutiile de flexicuritate sau de orice alt fel agreat de partenerii sociali, trebuie angrenate cu argumente de ordin pragmatic si exemple din alte state membre, cu indicarea actorilor civili parteneri, nu doar a eventualelor coalitii de guvernare. Daca le spui oamenilor ca trebuie sa isi sacrifice prezentul pentru  viitor, ar fi bine sa ai: darul oratoric bun, carisma, descrierea acelui viitor in acord cu partile care il construiesc si coalitie de forte politice. Bunele practici sunt greu de combatut, ele trebuiesc imprumutate si adaptate la nevoile si caracteristicile fiecarei tari in parte. Le Pen trebuie „batuta” cu proprille arme.

Politica devine insuportabila si de neinteles altfel, atragand discursurile populiste, dar pe gustul omului disperat de balbaiala celorlalti candidati. Ce vreau sa spun este ca exista solutii, etapizate, cu eforturi si vointa politica, dar care trebuiesc asumate si transpuse in social si economic, fara tagada si cu mai mult simt practic, aproape de cetatean si intelesul lui. Care inteles descrie realitatea din teren.

Iata de ce nu trebuie ignorata diaspora

Votul din diaspora este cheie pentru alegeri si referendumuri de tot soiul. Bunaoara Basescu’ victory. Astazi nebunia lui Erdogan. In ambele situatii se reclama iregularitati, se fac supozitii cu privire la manipularea populista a celor din afara tarii. Inca o data, ni se arata o fata periculoasa a ignorarii si sfidarii diasporei. #diaspora #elections #referendum #influence
„Overseas vote the key to margin of victory: The 4.6 million Turkish voters living in Western Europe (as estimated by the Turkish ministry of Foreign Affairs) have for more than a decade been assiduously cultivated by Erdoğan. They tend to be his strongest voting bloc, supporting his party by nearly a margin of two-to-one on average in regular elections. If that level of overseas support carried over into this referendum, it would have delivered Erdoğan a net gain of around 1.4 million votes. On a turnout of 86 percent, reported by broadcaster Haberturk, the final margin of victory is expected to be around 1.4 million votes.

Reacting to my calculation that all or virtually all of Erdoğan’s margin of victory is due to the vote advantage he gained from expats across Western Europe voting Yes — a Commission source agreed and predicted: “Host communities in Europe have a serious problem. This will not help integration and will be used by populists.”

https://www.facebook.com/POLITICOeu/posts/1040833209383829

O femeie normala si spaimele din capul ei

Am crescut la tara, codul genetic inregistrat la Suciu de Jos, desi, m-au scolit la Baia-Mare in primii ani, adica la oras. Educatia cuminte, religioasa, dar si libertatea rasfatului unei copilarii exuberante, la sat, a trasat linii clare pentru alegerile viitorului. Mostenirea celulara a incadrat taranii, valorile traditionale si nevoile depasirii conditiei de dupa dezastrul comunist a lasat si ea urme pentru deciziile care au urmat.

M-am trezit la 20 de ani cu strigatul catorva generatii de femei demult plecate, in vena. Care femei cheama la feminism. Cand domol, cand extrovertit. Si care ar purta si poale din Tara Lapusului si ciudateniile Dior.

In toata goana dupa regasire si implinire, nu am avut indoiala niciodata. Inca ma vad facand fan pe vaile Tarnitei, crezand ca o cruce de-a Lui Dumnezeu mi-a marcat pielea. Daca mi s-a parut ori a fost aievea, nu stiu daca mai are importanta. Dar pentru ca am crezut ceea ce-am vazut cu ochii de copila, si pentru ca am simtit aripile povestind cu bunicu ‘ Sofron lucruri marete, mi s-a parut cel putin firesc sa caut raspunsuri pe drumuri ce nu vor contura o viata linistita, langa cratita si maieul transpirat.

Indoieli nu. Chiar daca uneori, adeseori, lumea nu intelege despre ce naiba vorbesc. Ori capat diagnosticul sindromului „Maica Theresa”, ori  ma lovesc de cliseul „e mai usor sa salvezi lumea decat sa te salvezi pe tine.” Atunci am un fir de regret. Pentru o clipa imi doresc sa fiu altfel. Fara zbucium, impacata cu venitul consistent si-un sot care, inca, ma iubeste.-:)

Parintii mei sunt fericiti daca eu sunt fericita. Iar eu sunt fericita cat timp pot sa zbor, sa invat, sa ajut oamenii si sa traiesc o viata care face o diferenta si lasa un mesaj. Pentru cliseul unei lumi mai bune, mai drepte.

Cand am spaima greutatii pe care am ales sa o duc, ma gandesc la punctul in care eram inainte sa ma infricosez. Pentru ca o spaima o inlocuieste pe alta, un demon il scoti cu alt demon, evoluand inspre o femeie noua, de fiecare data.

Aat pentru astazi.