Declarație scrisă referitoare la copiii lăsați în țara de origine de părinții lor care lucrează în străinătate

Parlamentul European

2014-2019

DECLARAȚIE SCRISĂ

 

referitoare la copiii lăsați în țara de origine de părinții lor care lucrează în străinătate

Victor Negrescu (S&D), Viorica Dăncilă (S&D), Cătălin Sorin Ivan (S&D), Daciana Octavia Sârbu (S&D), Ivan Jakovčić (ALDE), Filiz Hyusmenova (ALDE), Norica Nicolai (ALDE), Sergei Stanishev (S&D), Patricija Šulin (PPE), Inés Ayala Sender (S&D)

Data-limită: <DateForclusion>{12/12/2016}12.12.2016</DateForclusion>
0086/2016

Declarație scrisă, în temeiul articolului 136 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, referitoare la copiii lăsați în țara de origine de părinții lor care lucrează în străinătate[1]

  1. Numărul copiilor lăsați în țara de origine de părinții lor care pleacă să lucreze în străinătate nu se cunoaște cu exactitate. ONG-urile estimează că, în 2012, în statele membre, au fost lăsați în țara de origine aproximativ 500 000 de copii.
  2. Majoritatea covârșitoare a acestora se află în România, Polonia, Lituania, Letonia, Bulgaria și Estonia.
  3. Acești copii se confruntă cu numeroase efecte adverse ale migrației părinților, printre care probleme legate de viața școlară, precum performanțe din ce în ce mai slabe, o prezență din ce în ce mai redusă și lipsa de motivație; de asemenea, ei sunt vulnerabili în fața traficului de ființe umane și a exploatării prin muncă.
  4. Ar trebui să se acorde o atenție mai mare integrării copiilor lăsați în țara de origine, prin monitorizarea și sprijinirea performanțelor lor educaționale, asigurarea unei asistențe psihologice de specialitate pentru aceștia, sprijinirea comunicării lor continue cu părinții și furnizarea unor servicii de consiliere educațională și profesională.
  5. Prin urmare, i se solicită Comisiei să realizeze un studiu pentru evaluarea situației copiilor lăsați de părinți în țara de origine și să colecteze date de la nivelul întregii UE cu privire la acest fenomen.
  6. I se solicită Comisiei să evalueze actuala legislație a UE și să examineze posibilitatea lansării unor consultări publice pe tema unei viitoare strategii europene pentru copiii lăsați în țara de origine, în vederea adoptării tuturor măsurilor necesare pentru promovarea unei integrări mai bune a acestor copii în cadrul sistemelor de educație și de sănătate ale statelor membre.
  7. Această declarație, împreună cu numele semnatarilor, se transmite Consiliului și Comisiei.

[1] În conformitate cu articolul 136 alineatele (4) și (5) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în cazul în care declarația este semnată de majoritatea membrilor care compun Parlamentul, aceasta se publică în procesul-verbal împreună cu numele semnatarilor și se transmite destinatarilor, fără ca prin aceasta să angajeze Parlamentul.

Boceluța de călătorie

Am stat și-am cugetat o vreme dacă să vă arăt și vouă cititorilor „Boceluța de călătorie”. Mi-a luat zece ani din viață povestea asta. Și cea mai dramatică trăire nu a fost integrarea, ci înțelegerea plecării mele pentru o bună bucată de vreme de-acasă, o ieșire din Rai fără explicația spirituală, necesară tuturor alergătorilor de cursă lungă.

Și-apoi a venit, când trebuia să vină, printr-o întâmplare. Am vrut să țin răspunsul pentru mine. Dar este al tuturor celor care vor să îl primească:

 

Am sa mă-ntorc din drumeție,

Cu-aceeași boceluță de călătorie,

În care am voit să pun, din lăcomie…

O lume-ntreagă – un Univers, să fie!

 

Dar ce puteam să fac, cu-așa de multe,

materii, ce oricum s-or fi descompus?

Și-n orice loc oi fost – câmpie, ori pe munte,

Nu m-ar fi-adus nici jos, nici sus.

 

Pentru că lucrurile prin ele

Nu au însemnătate de identitate,

Ci noi, călătorind prin stele

Lăsăm un pic din noi, în toate.

 

Și-n boceluța de călătorie-n care,

Imaginăm să adunăm avere,

Simțim deodat’, cu încântare

Ca n-adunăm, ci oferim în dare….

 

Și totuși pot să spun deschis,

Ca mi-a plăcut nespus în drumețire

Iar scopul ei, mi-apare acum precis,

Că este de a da și de-a primi iubire!

 

 

Noi suntem marul stricat al civilizatiilor?

Daca avem pe masa un raport anual de activitate pe dezvoltare regionala si coeziune, Romania e poama rea, cu probleme de absorbtie si suspiciuni de iregularitati pe oricare exercitiu bugetar. Cel de pe 2014-2020 e cel mai nasol, inteleg.

Ce conteaza ca Spania are probleme similare ori ca pana si anume regiuni din perfecta Germanie se confrunta cu probleme de management.

Daca avem un raport de masurare a coruptiei din care poate lipsim, ei bine, sigur e vreo eroare. Ca n-are cum sa fie Ungaria inaintea noastra! N-are cum, ca stim noi din batrani ca suntem vai de capul nostru.

Cand vine vorba despre lucratori ieftini si imaginea de tara de mana a doua in Uniune, ne excitam si mai abitir, fara sa schimbam agenda politica. Pentru ca nu este altceva decat o agenda politica. Nu conspirativa, ci economica si de putere. Despre asta e vorba. Dar, cine sa mai vorbeasca si despre exploatarea lucratorilor din Romania de catre investitorii straini! Bine ca o venit sa faca fabrici si sa ne cumpere pamanturile ca noi oricum nu stiam ce sa facem cu ele. Nu c-am fi noi prosti, ci pentru ca administratia publica e varza.

MCV-ul, daaaa, il meritam, nu-i asa, chiar daca si alte tari, precum Italia, se confrunta cu probleme similare. Multumim inventatorilor acestui sistem si a institutiei DNAului de frica careia iti trebe cohones, frate, ca sa ai o viziune strategica si sa actionezi in slujba normalitatii.

Daca laud primirea de pe litoral si dezvoltarea turismului, is dusa si oarba, n-are cum sa fie bine. Ce dracu, nu vad ca-i scump si ca-I mizerie? Nu conteaza energia pozitiva care ne incarca, important ar fi sa arate totul precum in Tenerife.

Cei mai mari corupti sunt ai nostri, mai ales cei de la nivel inalt. Parca mai apuca careva sa se uite la joburile comisarilor europeni de dinainte si dupa mandat, unde incarcatura intereselor si-a manevrelor sunt atat de mari incat nu se mai vad decat in amploarea tabloului.

Tara noastra e cea mai naspa din UE, asa-i? Desi, nu pe noi trebuie sa me „ierte” pentru deficitul bugetar, ci pe spanioli si portughezi.

Singura mea nemultumire fata de toate cate se petrec este faptul ca permitem asemenea discursuri, fara sa avem si o agenda constructiva, de ridicare si dezvoltare a Romaniei, cu masuri de asistenta tehnica serioasa si capacitate de absorbtie la nivel local. Sa nu ne miram atunci ca banii de coeziune sociala vor fi redusi cu 20% in la revizuirea bugetara si statele net contribuabile isi vor capata compensatiile din instrumentele financiare inaccesibile noua.

Inca n-am vazut o alta natiune care sa-si denigreze singura tara. Asta nu inseamna ca trebuie sa ascundem mizeria sub pres. Inseamna doar ca atitudinea de denuntare continua si acceptare a faptului ca suntem cei mai slabi, fara o alta atitudine de identificare a punctelor cheie cu care putem intra in negocieri, se numeste condamnare.

In rest, tind sa cred cu toata naivitatea mea, ca cineva candva o as iubeasca tara asta si o sa o ajute sa-si vada si puterile, nu doar slabiciunile. Altfel, cum sa paleasca nevolnicia?

Mai important ca dumpingul social este convergenta

Raportul pe Dumping Social adoptat in septembrie de Parlamentul European, prin leadership socialist, contine un capitol extreme de interesant, as spune cheie, in aceasta discutie, si anume acela de „Convergenta Sociala”.

Romania si celelalte state din sud-estul Europei, este puternic afectata de discursul politic al dumpingului social, acesta pateaza imaginea tarii si ingreuneaza integrarea corecta a lucratorilor pe piata europeana.

Cata vreme agenda sociala din Uniune va culmina cu acest topic, de altfel argumentat si adevarat in multe privinte, fara sa balansam de dragul intregului tablou, Romania va pierde teren pe mai multe nivele: economic, social si cultural.

Convergenta sociala, distributia veniturilor, raspunderea contractuala si plata taxelor ar trebui sa fie varful icebergului, nu dumpingul social, care e doar o caramida.

As puncta altfel nevoia de reiterare a „more and better jobs ” din Agenda Europa 2020, investitiile pentru  coeziunea statelor membre, salariul minim european, respectul drepturilor lucratorilor din tarile membre „acuzate” de dumping social si in intreprinderile din localitatile de origine, unde economia se bucura de investitori straini.

Si toate acestea nici nu includ situatia muncitorilor din tarile terte sau provocarea integrarii refugiatilor.

Raportul PE:

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-%2F%2FEP%2F%2FNONSGML%2BCOMPARL%2BPE-571.622%2B01%2BDOC%2BPDF%2BV0%2F%2FEN