Marea impachetare, mai mica de data asta

S-a strecurat linistea. Raul si-a potolit vitejia caci muntele-i propteste izvorul in miez de toamna. Peste Tara Lapusului s-a lasat o grea asteptare. Privirile-s pierdute-n zarea cenusie. Nu stim ce-a fi. Nu toti se incumeta sa-si lase locul de munca. Doar cativa or merge acasa de Craciun. Si numai cativa batrani si-or limpezi ochii cuprinsi de mare dor.

Multi or strange sufletul chinuit si anul asta. E criza. Una despre care nu vorbeste nimeni. Ca nu e despre bani si nici goliciune.

Marea impachetare a bunatatilor in vehicule ticsite de nu mai vezi sa dai marsarier imi aminteste de cum stau lucrurile de fapt.

Agoniseala stransa-n plasa de rafie marca Lidl cu directia satelor romanesti imi amareste inima si ma imblanzeste.

Suntem noi, romani, intr-o criza pe care nici nu o constientizam, in prag de prapastie pe care nici nu o vedem. Fiindca suntem prea saraci si nimeni nu striga inca suficient de tare ca sa fie auzit.

O părere la “Marea impachetare, mai mica de data asta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *