Colinda din vremea aceea

NaframaPe cand lumanarile scapau lumina arzatoare si candela implea narile cu mireasma de tamaie in toata duminica, in vremea aceea, colinda rasuna prin pietrele sfinte din biserica Suciului.

Ascultam cuminti si-apoi porneam buzele laolalta cu ceilalti. Eram uniti prin cantecul lui Hristos. Naframa inflorata si cu puiti imi acoperea crestetul si-mi tinea-n frau gandurile, departe de intuneric.

Ce vedere minunata ! Vine colindu, trece vama grea dintre natiuni si-mi bate-n poarta departarii. Imi aduce optinca si obdelele, zadea si camesa cu marjele, imi aseaza iara naframa. Ma indreapta si-mi afla loc intre cele din corul bisericii din Suci, sus, aproape de bolta cereasca.

Ma mai inalta o data, spala relele si sterge lacrimile. Peste noi, vesnicie. In curand.

Parinti

Datatori de viata, ingrijorati mereu, incaruntiti de greutati si de nazbataiile propriilor odrasle. Si inca frumosi de numa, numa:) Ai mei, ai nostri:) Au prins comunismul, au depasit momentul:)

Acum roaga pe noi, emigrantii, sa facem ceva. Ca Romania s-a imbolnavit. Nu poti povesti cu ei mai mult de un sfert de ora fara sa ajungi la politica. Mama si tata. Frumosi si inca optimisti. Ca ne-om intoarce acasa si-om salva ce-a mai ramas.

Nu-i asa ca sunt frumosi? Sa ii las sa spere?

Marea impachetare, mai mica de data asta

S-a strecurat linistea. Raul si-a potolit vitejia caci muntele-i propteste izvorul in miez de toamna. Peste Tara Lapusului s-a lasat o grea asteptare. Privirile-s pierdute-n zarea cenusie. Nu stim ce-a fi. Nu toti se incumeta sa-si lase locul de munca. Doar cativa or merge acasa de Craciun. Si numai cativa batrani si-or limpezi ochii cuprinsi de mare dor. Continuarea

Ziua in care am fost bogata

Au jucat si ne-au imbucurat, pe noi, miri, si pe ei nuntasi:) Multumim! Am vazut veselia de pe chipurile oamenilor si dorinta pentru original, pentru traditie si „romanesc”.

Nu are lumea asta muzica mai pretioasa, nici costume mai colorate si pline de viata precum ale noastre. Nu stim noi inca bogatia aceasta. E zacamant. Trebuie cautat si valorificat. S-ar aseza batranii linistiti, fara sa mai cunoasca prigoana pruncilor goniti de saracie si batjocura. Ne-am bucura de mostenire. Am lasa chiciul si obraznicia, pervertirea a tot ceea ce ne reprezinta.

Am fi bogati in toate zilele noastre.